Volumul II (din trei volume), subintitulat Poezii postume Cîteva lămuriri cu privire la felul cum a fost întocmit aparatul critic al acestui volum sînt absolut necesare. Fiind vorba de „postume“, în adevărata accepție a cuvîntului, de texte, adică, apărute după săvîrșirea din viată a poetului, cronica propriu-zisă, ecourile fie ale criticii de text, fie de pură istorie literară ce însoțesc orice poem publicat sînt fatal mai reduse decît cele înregistrate de poeziile „tipărite în timpul vieții“, care au stîrnit, precum s-a văzut, atîtea dispute. Acestui motiv, așa-zicînd originar, i s-a adaos unul oarecum tehnic. Raportate la numărul titlurilor și la extinderea textelor volumului I, postumele reprezintă o cantitate aproape de două ori și jumătate mai mare. Notele și variantele au fost așadar din necesitate reduse, pentru ca volumul să nu distoneze, ca proporții, față de celelalte. Fiecare titlu e însoțit de indicația bibliografică a primei apariții, fie în periodice, fie în edițiile de postume… – Perpessicius