
Part of Series
25 de autori îşi povestesc cea dintâi activitate din viaţa lor de pe urma căreia au obţinut un ce profit. "Primul job: pentru unii, primul ciubuc, pentru alţii, primul gheşeft, pentru cei mai mulţi prima leafă. Iată trei cuvinte româneşti nu tocmai neaoşe (unul e turcesc, altul idiş şi altul săsesc la origine) pentru a exprima diverse modalizări lucrative, diverse tipuri de contract, mai mult sau mai puţin tacit. Le-am inclus pe toate în anglicismul job, folosit de tinerii de azi, din păcate pentru a exprima ceva tot mai rar şi greu de obţinut... O frescă a experienţelor, o simfonie a vocilor, un continuum al istoriilor (subsumate Istoriei) - acesta e efectul de ansamblu. Providenţial (sau... poate nu), pentru mulţi dintre coautori, primul job a semnificat o conectare emblematică la evenimentele epocii. Antoaneta Ralian a fost repartizată, după Facultatea de Filologie, taman în nou-înfiinţata inchiziţie stalinistă a cărţilor. Peste ani, în mod ironic, avea să traducă unele dintre tomurile pe care le-a pus atunci la index. Marius Chivu a făcut parte din echipa care a pus primele peoplemetere în Bucureşti, participând, din tranşeea simplului executant, la instaurarea unui alt tip de dictatură culturală - cea a măsurătorilor de rating TV. Angajat în port, T.O. Bobe a trecut prin plaivaz exportul de autovehicule al patriei socialiste pe mai bine de un an. Iulian Comănescu a devenit jurnalist profesionist pe redutele unui ziar studenţesc „care a făcut Revoluţia", apoi toate evenimentele lui '90. Robert Şerban a ajuns herald al primăriei timişorene împins de elanul revoluţionar al aceloraşi ani istorici. Seminaristul Felix Tătaru pune bazele unei librării în Buzău, doar cu elan... şi cu un rucsac de cărţi de la Bucureşti. Tot cam pe atunci, Bogdan-Alexandru Stănescu multiplică şi comercializează casete audio, într-o situaţie de legalitate incertă. Mulţi dintre noi au lucrat ca simpli vânzători: Andra Matzal a vândut pantofi, Marius Cosmeanu - lapte, Lorena Lupu - carne, iar eu - confecţii de damă. Luiza Vasiliu a servit într-o pizzerie din Germania, Dan Sociu - într-un birt sătesc (un „protojob" în limbul carierei de editor-traducător). Cezar Paul-Bădescu a cules fructe. Petre Barbu a lucrat în mină. Artan - la furnal! " (Florin Dumitrescu, Un mozaic de joburi colorate sau Atelierele hărniciei ) Semnează: Zoltán András, Artan, Ion Barbu, Petre Barbu, T.O. Bobe, Marius Chivu, Iulian Comănescu, Gianina Corondan, Marius Cosmeanu, Raluca Dincă, Luca Dinulescu, Florin Dumitrescu, Bogdan Iancu, Mihai Iordache, Lorena Lupu, Andra Matzal, Cezar Paul-Bădescu, Antoaneta Ralian, Costi Rogozanu, Dan Sociu, Ionuţ Sociu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Robert Şerban, Felix Tătaru, Luiza Vasiliu. Prima dată a fost aleasă câştigătoarea secţiunii „Cea mai bună colecţie" la Gala Bun de Tipar în 2012. - See more at: http://www.editura-art.ro/carte/primu...
Authors

Robert Șerban este un scriitor român. S-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăiește în Timișoara, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1995. Este scriitor și jurnalist, redactor-șef al cotidianului www.oradetimis.ro, realizator și moderator al emisiunii Piper pe limbă (TVR Timișoara), redactor al revistei Orizont, editorialist la 24 FUN. Licențiat în inginerie al Universității Politehnica Timișoara (1995) și în Istoria și Teoria Artei al Universității de Vest Timișoara (2011). În 1995, purtător de cuvânt al Primăriei Timișoara. Între 1996-2004, jurnalist în presa scrisă din Timișoara. Între 2000 și 2009 a realizat și moderat emisiunea de televiziune A cincea roată (Analog TV). Între 1998 și 2004, cadru universitar la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Premii și distincții Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1994), Premiul filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor (1999), Premiul de Excelență al Filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (2000), Premiul de Excelență în Cultură al Austrian Airilines (2002), Premiul revistei Poesis (2004), Premiul filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2004), Diploma de Excelență Culturală oferită de Primăria Timișoara (2004), Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul de Excelență al Primăriei Turnu Severin (2009), Premiul revistei Luceafărul de dimineață (2011), Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (2011). Ca jurnalist, a obținut următoarele premii: Premiul Asociației Presei Timișorene (1998), Premiul „Tânărul Jurnalist al anului 2002”, acordat de Freedom House Romania, Premiul pentru talk-show-ul „A cincea roată” al Festivalului național de televiziune TELEVEST (2002), Premiul Festivalului Internațional al televiziunilor locale și regionale, secțiunea „film-portret”, Târgu Mureș (2005), Premiul 1 al Festivalului 7 ARTE, pentru filmul „Vâslași la bărcuțele poeziei”, (2011), Premiul SIMFEST 2011, la secțiunea „talk-show”, pentru emisiunea „Piper pe limbă”. Bursa Fundației Soros (1995), rezidențe literare în Krems (Austria, 2005), Thusis (Elveția, 2007) și Winterthur (Elveția, 2009).

T. O. Bobe s-a născut în 1969 la Constanţa. În 1995 a absolvit Fa cultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. În anul 2000 a fost bursier la Akademie der Kunste din Berlin, iar în 2003 și 2004 bursier la Akademie Schloss Solitude din Stuttgart. A fost, pe rând, magaziner în portul Constanţa, secretar literar la Teatrul Mic din Bucureşti, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist. Premii: Tablou de familie a primit premiul pentru debut al revistei Tomis, iar Bucla a primit Premiul Național Mihai Eminescu pentru debut în poezie Ambele cărți au fost nominalizate la premiile ASPRO. Cartea Darul lui Moș Crăciun a fost nominalizată la premiile AER.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch şi Paul Auster. Foto: Cosmin Bumbuț



Lorena Lupu e actriţă, scriitoare şi jurnalistă. A lucrat pentru revistele Maxim, Vice, Playboy, Tabu. A debutat în anul 2006 atât ca actriţă (Război cu Troia nu se face, Teatrul Mic), cât şi ca autoare ( Rondo Capriccioso ). În 2007, a revenit în atenţia cititorilor cu Bătăuşu' de câmpi, apoi în 2009, cu experimentul literar-fotografic realizat împreună cu Dinu Lazăr, Hyde Park . În 2012 a lansat cartea cea mai apreciată de public din câte a scris: romanul erotic [Dona Juana](https://www.goodreads.com/book/show/17205838-dona-juana
) .
În 2014 s-a „retras” pe blogul ei, Trollywood, devenind în scurt timp una dintre cele mai citite și controversate (prin subiectele abordate și stilul ei acid) bloggerițe din țară. În 2017 a publicat cartea cu același nume ca al blogului, în care a reunit cele mai intrigante și amuzante texte de până atunci.