Tari de piatra, de foc si de pamant
By Geo Bogza
1939
First Published
4.36
Average Rating
304
Number of Pages
„Incomod de la prima aparitie, Tari de piatra, de foc si de pamant are «sanse» sa ramana incomod si azi, de data asta pentru cei ce idealizeaza Romania interbelica. Lor, atitudinea lui Bogza le va aparea «tendentioasa» (daca nu «bolsevica», precum in anii ’30), rascumparata doar de marea calitate literara a reportajelor. Un raspuns la asemenea acuze a oferit Bogza insusi, intr-un text programatic din 1934 («Introducere in reportaj») publicat in revista Cuvantul liber. Pentru tanarul si subversivul reporter social, viata insasi e «profund tendentioasa», iar scriitorul autentic - chemat sa o redea ca atare: Tot ceea ce s-a scris in lume si a durat mai mult de o zi are o tendinta. [...] Viata care curge in mijlocul nostru, impetuoasa ca un fluviu, sfarseste prin a demonstra ea insasi ca are o tendinta“. - Paul Cernat
Avg Rating
4.36
Number of Ratings
28
5 STARS
61%
4 STARS
18%
3 STARS
18%
2 STARS
4%
1 STARS
0%
goodreads
Author
Geo Bogza
Author · 4 books
Geo Bogza este considerat cel mai radical poet avangardist din interbelicul literar românesc și autorul unora dintre cele mai importante manifeste ale acestuia („Crez”, „Urmuz premergătorul”, „Reabilitarea visului”, „Exasperarea creatoare”). A debutat cu „Jurnal de sex”, Colecția Integral (1929), pentru care a fost judecat și închis la penitenciarul Văcărești. Au urmat volumele de poezii: „Poemul Invectivă”, Editura unu (1933), „Ioana Maria. Șaptesprezece poeme”, Editura Azi (1937), „Cântec de revoltă, de dragoste și moarte”, Fundația Regele Mihai I (1945), „Orion”, Editura Minerva (1978). A mai publicat și cărți de reportaje literare: „Țări de piatră, de foc și de pământ” (1937), „Pe urmele războiului în Moldova” (1945), „Cartea Oltului” (1945), „Oameni și cărbuni în Valea Jiului” (1947), „Tăbăcarii și lumea petrolului” (1957) etc. În 1955 este ales membru titular al Academiei R.P.R. și membru în consiliul Național pentru Apărarea Păcii. În 1971, primește titlul de „Erou al Muncii Socialiste”, iar în 1978 i se decernează Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor.
