„Femeia in rosu este considerata o carte de virf a valului celui mai recent de literatura romana, un roman postmodern. Un etalon al romanului romanesc." (Ion Bogdan Lefter) „Femeia in rosu, demonstratie teoretica si practica de virtuozitate, este o etalare de forta exact in momentul in care viata se pregateste sa-si ia revansa asupra artificialului, adica atunci cind memoriile, autofictiunea, jurnalele si dezlantuirile amoroase dadeau sa ecluzeze manierata, stilata, rafinata «doamna» optzecista." (Simona Sora) „E o carte-puzzle, multietajata, minutios imbricata, in care alterneaza registre si tonuri narative de o neobisnuita bogatie si in care «peticele» intertextuale realizeaza un colaj in care nuantele diverselor epoci colizioneaza intr-un haos ordonat. Nu forma cartii este insa lucrul cel mai important in cazul Femeii in rosu, ci filosofia ei. Trei teoreticieni literari pornesc in cautarea locus-ului estetic ce a parut, vreme de o suta de ani, cel mai putin adecvat pentru ancorarea unei opere «serioase», cel mai demn de o evitare dispretuitoare: senzationalul." (Mircea Cartarescu)