Scrierile lui Mihail Sadoveanu după anul 1945 sunt influenţate de noul stăpân pe care simte nevoia să-l elogieze. Cel care scrisese Pagini basarabene îi aducea acum, prosternându-se, elogii lui Stalin, cotropitorul Basarabiei. El, care se hrănise cu marea literatură europeană, încerca să ne înveţe că viitorul e al „socialismului biruitor“! Reprezentativ pentru această perioadă este romanul Mitrea Cocor şi discursul său din faimoasa conferinta Lumina vine de la Rasarit, în care asemuia, nici mai mult nici mai puţin, constituţia lui Stalin cu o „Evanghelie a lumii noi ce se pregăteşte şi mai ales a lumii întârziate din care facem şi noi parte“.