Ce himenopteră (poetică) nemaivăzută e Radu Vancu! De sub straturi de plexiglas, colagen, praf și urdori privim frumusețea—ca astronauţii razele solare prin ecranele lor de protecţie. Prin ce proces nemaiîntâlnit reușește Radu să îşi cureţe retina (și cordul), captând permanent—la o nobilă și subtilă tensiune—dragostea, moartea, solidaritatea, atrocele și frumusețea într-o „policoloră”, paradisiacă plasă dantescă! „Dobre vecer, «meștere al fulgului de zăpadă»”. — Ștefan Manasia Poezia lui Radu Vancu este asemenea unui pumn care te lovește în stern, pentru a simți ad infinitum frumusețea revoltătoare a vieții. Nu vrei să-ți revii prea curând. De fapt, „civilizat e numai omul care a trecut prin infern”. — Irina-Roxana Georgescu