„- Trebuie neaparat sa visez un cal! O iapa, un manz, musai, ce-o fi, cum o fi, murg, sur, rotat, maro, potcovit sau nu, cal sa fie. Caii imi poarta noroc, de cate ori i-am visat am reusit, am dat lovitura! Dar de ce oi fi visand eu atat de greu cai? Ce naiba imi vin asa de rar, de ce se lasa atat de greu? Visez caini, raţe, elefanţi, oi, bibilici, tot felul de dracovenii, numai cai nu. De la Anul Nou incoace dac-am visat trei cai. Buni si astia, au fost cu bafta, de ce sa nu recunosc: la geometrie am impuscat un sase, la naturale cand sa ma asculte a sunat de iesire, la istorie m-a amanat pentru data viitoare, adica pentru maine. Asadar, maine ma asculta, musai sa visez la noapte un cal, unul mare, alb, daca se poate, sau cum o fi, murg, sur, rotat, maro...“ Scriitorul Mircea Santimbreanu (1926-1999) a scris pentru cei mici o literatura mare. Volumele de schite si povestiri Cu si fara ghiozdan, La telefon... telefonul!, Baietelul de hartie, Elefanti in rochite, Melcul mincinos, Mama mamutilor mahmuri s.a. au stat la baza antologiei cu cel mai cunoscut titlu al sau - Recreatia mare. Personajele din aceste lucrari, incercand sa-si depaseasca limitele firesti, se comporta, daca nu ciudat, atunci, sigur, impotriva unei normalitati caldute, conferind scrisului sau un caracter satiric, asa cum apare, pregnant, in schitele Un smecher la lectie, Unde se varsa Nilul?, Cum se prinde o musca s.a. Tipurile de copii-scolari satirizati sunt lenesii, chiulangiii, superficialii... Subtextul moralizator al actiunii capata, adesea, virtutile unui veritabil si subtil manual de etica.
Author
Mircea Sântimbreanu a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist și producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii și pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroși pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române. A studiat la Liceul Ortodox-Român “Avram Iancu” din Brad (1935-1943), a absolvit Facultatea de Drept (1947) și Facultatea de Filosofie din București (1951), iar între anii 1948-1951 a fost asistent universitar la Catedra de Drept Penal a Universității București. Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Școala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Școala elementară de 7 ani nr. 139 din București, cartierul Rahova. Experiența cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărți pentru copii. Din anul 2000, școala poartă numele de Mircea Sântimbreanu. La 20 mai 1996, Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetățean de onoare al municipiului Brad", ca Fiu al Țării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.
